From 27a9f8378ebccfd695d7878db52e499322145607 Mon Sep 17 00:00:00 2001 From: Glenn Morris Date: Wed, 22 Aug 2007 07:40:57 +0000 Subject: [PATCH] Move tutorials from etc/ to etc/tutorials/ --- etc/tutorials/TUTORIAL.ro | 1117 +++++++++++++++++++++++++++++++++++++ 1 file changed, 1117 insertions(+) create mode 100644 etc/tutorials/TUTORIAL.ro diff --git a/etc/tutorials/TUTORIAL.ro b/etc/tutorials/TUTORIAL.ro new file mode 100644 index 00000000000..159796403d4 --- /dev/null +++ b/etc/tutorials/TUTORIAL.ro @@ -0,0 +1,1117 @@ +Tutorialului de Emacs. A se citi sfârºitul pentru condiþii. +Traducere din englezã de Tudor Hulubei . +Mulþumiri Aidei Hulubei pentru corecturi ºi sugestii. + +Aceastã versiune a fost produsã plecând de la versiunea în limba +englezã, care este +Copyright (c) 1985 Free Software Foundation, Inc. + +Citiþi acum versiunea româneascã a tutorialului de Emacs. + +Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumitã +CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT). În loc +sã scriem META sau CONTROL de fiecare datã când vrem sã prefixãm un +caracter, vom folosi urmãtoarele prescurtãri: + + C- înseamnã cã þineþi apãsatã tasta CONTROL în timp ce tastaþi + caracterul . Astfel, C-f înseamnã: þineþi apãsatã tasta + CONTROL ºi tastaþi f. + + M- înseamnã cã þineþi apãsatã tasta META, EDIT sau ALT în timp + ce tastaþi . Dacã nu existã tasta META, EDIT sau ALT, + tastaþi , ridicaþi ºi apoi tastaþi caracterul . + Am notat cu tasta ESC. + +Observaþie importantã: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaþi C-x +C-c. (Douã caractere.) Caracterele ">>" la marginea din stânga +reprezintã instrucþiuni pentru a încerca o comandã. De exemplu: +<> +>> Acum tastaþi C-v (citirea urmãtorului ecran) pentru a vã muta la + urmãtorul ecran. (Executaþi aceastã comandã acum, tinând apãsatã + tasta CONTROL în timp ce tastaþi v). De acum înainte faceþi acest + lucru din nou, de fiecare datã când terminaþi de citit ecranul. + +De remarcat cã existã o zonã de suprapunere de douã linii când vã +mutaþi de la un ecran la altul; aveþi astfel o oarecare continuitate +în citirea textului. + +Primul lucru pe care trebuie sã-l stiþi este cum sã vã deplasaþi din +loc în loc în text. ªtiþi deja cum sã vã mutaþi la urmãtorul ecran cu +C-v. Pentru a vã deplasa înapoi un ecran, tastaþi M-v (þineþi apãsatã +tasta META ºi tastaþi v, sau v dacã nu aveþi o tastã META, EDIT, +sau ALT). + +>> Încercaþi sã tastaþi M-v ºi apoi C-v de câteva ori. + + +* SUMAR +------- + +Urmãtoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane: + + C-v avanseazã un ecran + M-v înapoi un ecran + C-l ºterge ecranul ºi reafiºeazã totul poziþionând textul + de lângã cursor în centrul ecranului. (Este C-L, nu + C-1.) + +>> Gãsiþi cursorul ºi þineþi minte ce text este în jurul lui. + Apoi tastaþi C-l. Gãsiþi cursorul din nou ºi observaþi cã textul + de lângã cursor este acelaºi. + + +* COMENZI DE BAZà PENTRU CONTROLUL CURSORULUI +--------------------------------------------- + +Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vã mutaþi la o anumitã +poziþie în textul de pe ecran? + +Sunt mai multe modalitaþi în care puteþi face acest lucru. Cel mai +simplu este sã folosiþi comenzile C-p, C-b, C-f ºi C-n. Fiecare din +aceste comenzi mutã cursorul o linie sau coloanã într-o anumitã +direcþie pe ecran. Diagrama urmãtoare prezintã aceste patru comenzi +ºi aratã direcþiile în care ele mutã cursorul. + + Linia precedentã, C-p + : + : + Înapoi, C-b .... Poziþia curentã a cursorului .... Înainte, C-f + : + : + Linia urmãtoare, C-n + +>> Mutaþi cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau + C-p. Tastaþi apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramã centratã pe + ecran. + +Vi se va pãrea probabil mai simplu sã vã amintiþi aceste comenzi +gândindu-vã la semnificaþia lor în limba englezã: P pentru previous, N +pentru next, B pentru backward ºi F pentru forward. Acestea sunt +comenzile de bazã pentru poziþionarea cursorului ºi le veþi folosi tot +timpul, deci ar fi foarte util sã le învãþaþi acum. + +>> Tastaþi câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceastã linie. + +>> Mutaþi-vã în interiorul liniei cu C-f-uri ºi apoi în sus cu + C-p-uri. Urmãriþi ce face C-p atunci când cursorul este în + mijlocul liniei. + +Fiecare linie se terminã cu un caracter NEWLINE care o separã de linia +urmãtoare. Ultima linie în fiºierele dumneavoastrã ar trebui sã aibã +un asemenea caracter la sfârºit (deºi Emacs-ul nu-l necesitã). + +>> Încercaþi sã tastaþi C-b la începutul unei linii. Cursorul ar + trebui sã se mute la sfârºitul liniei precedente, din cauza + trecerii peste caracterul NEWLINE. + +C-f poate sã treacã peste un caracter NEWLINE, la fel ca ºi C-b. + +>> Tastaþi câteva C-b-uri, pentru a vã familiariza cu poziþia + cursorului. Tastaþi apoi câteva C-f-uri pentru a vã întoarce la + sfârºitul liniei. Încã un C-f ºi vã veþi muta la linia urmãtoare. + +Când ajungeþi sã treceþi peste începutul sau sfârºitul ecranului, +textul aflat dincolo de margine intrã în ecran, permiþându-i +Emacs-ului sã mute cursorul la poziþia specificatã, fãrã a ieºi din +zona vizibilã (ecran). Aceastã operaþiune se numeste în limba englezã +"scrolling". + +>> Încercaþi sã mutaþi cursorul în afara pãrþii de jos a ecranului cu + C-n ºi observaþi ce se întamplã. + +Dacã mutatul caracter cu caracter este lent, puteþi muta cursorul +cuvânt cu cuvânt. M-f (META-f) avanseazã cursorul cu un cuvânt, iar +M-b mutã cursorul un cuvânt înapoi. + +>> Tastaþi câteva M-f-uri ºi apoi câteva M-b-uri. + +Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mutã la sfârºitul +cuvântului. Când cursorul este în spaþiul dintre cuvinte, M-f îl mutã +la sfârºitul cuvântului urmãtor. M-b acþioneazã similar, dar în +direcþia opusã. + +>> Tastaþi M-f ºi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri ºi + C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f ºi M-b din diverse + poziþii în interiorul cuvintelor ºi între ele. + +Observaþi paralela între C-f ºi C-b pe de o parte, ºi M-f ºi M-b pe de +cealaltã parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru +operaþii referitoare la unitãþile definite de limbaj (cuvinte, fraze, +paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL opereazã pe unitãþi de +bazã, care sunt independente de tipul textului editat (caractere, +linii, etc). + +Aceastã paralelã se aplicã ºi între linii ºi fraze: C-a ºi C-e mutã +cursorul la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei linii, în timp ce +M-a ºi M-e îl mutã la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei fraze. + +>> Încercaþi câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri. + Încercaþi câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri. + +Remarcaþi cum repetarea tastãrii lui C-a nu schimbã nimic, în timp ce +repetarea tastãrii lui M-a mutã cursorul la fraza urmãtoare. Deºi +aceste operaþii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturalã. + +Poziþia cursorului în text mai este numitã ºi "punct" ("point" în +limba englezã). Cursorul aratã pe ecran poziþia punctului în text. + +Operaþiile ce mutã cursorul (inclusiv comenzile ce mutã cursorul +cuvânt cu cuvânt sau frazã cu frazã) sunt prezentate în sumarul +urmãtor: + + C-f avanseazã un caracter + C-b înapoi un caracter + + M-f avanseazã un cuvânt + M-b înapoi un cuvânt + + C-n avanseazã o linie + C-p înapoi o linie + + C-a înapoi la începutul liniei + C-e avanseazã la sfârºitul liniei + + M-a înapoi la începutul frazei + M-e avanseazã la sfârºitul frazei + +>> Exersaþi toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des + folosite. + +Douã alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-< +(META Mai-mic), care mutã cursorul la începutul textului, ºi M-> (META +Mai-mare), care mutã cursorul la sfârºitul textului. + +Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei ºi deci este +necesar sã apãsaþi tasta SHIFT în acelaºi timp. Pe aceste terminale +este nevoie sã apãsaþi SHIFT ºi când tastaþi M-<; fãrã tasta SHIFT, +aþi apãsa M-virgulã. + +>> Încercaþi M-< acum, pentru a vã muta la începutul tutorialului. + Folosiþi apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici. + +>> Încercaþi M-> acum, pentru a vã muta la sfârºitul tutorialului. + Folosiþi apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici. + +Puteþi de asemenea sã mutaþi cursorul cu tastele sãgeþi, dacã +terminalul are asemenea taste. Se recomandã însã acomodarea cu C-b, +C-f, C-n ºi C-p din trei motive. În primul rând, aceste taste +funcþioneazã pe toate tipurile de terminale. În al doilea rând, odatã +ce vã obiºnuiþi cu Emacs-ul, veþi remarca faptul cã tastarea lor este +mai rapidã decât cea a tastelor sãgeþi (pentru cã nu trebuie sã vã +schimbaþi poziþia mâinilor pe tastaturã). În al treilea rând, odatã +format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL, +comenzile avansate de mutat cursorul se învaþã foarte uºor. + +Majoritatea comenzilor Emacs acceptã un argument numeric; pentru +majoritatea comenzilor, acest argument reprezintã un contor de +repetiþie. Contorul de repetiþie se introduce tastând C-u, cifrele ce +alcãtuiesc contorul ºi apoi comanda. Dacã aveþi tasta META (EDIT sau +ALT), existã ºi o altã alternativã pentru a introduce un argument +numeric: tastaþi cifrele în timp ce þineþi tasta META apãsatã. Se +recomandã însã folosirea metodei cu C-u, deoarece funcþioneazã pe +orice terminal. + +De exemplu, C-u 8 C-f avanseazã cursorul cu opt caractere. + +>> Încercaþi sã folosiþi C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a + muta cursorul dintr-o singurã comandã pe o linie apropiatã de + aceasta. + +Majoritatea comenzilor utilizeazã argumentul numeric ca un contor de +repetitie. Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit. +C-v si M-v sunt printre aceste excepþii. Când li se dã un argument +numeric, ele mutã ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de +linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mutã ecranul cu 4 linii. + +>> Încercaþi sã tastaþi C-u 8 C-v acum. + +Aceastã comandã trebuie sã mute ecranul în sus cu 8 linii. Dacã +doriti sã îl mutaþi înapoi, puteþi sã-i daþi lui M-v un argument +numeric. + +Dacã folosiþi sistemul X Window, existã probabil o zonã rectangularã +numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Puteþi deplasa +textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul. + +>> Încercaþi sã apãsaþi butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul + butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui sã mute textul la o + poziþie determinatã de cât de sus sau de jos aþi apãsat pe scroll + bar. + +>> Încercaþi sã mutaþi mouse-ul în sus ºi în jos þinând butonul din + mijloc apãsat. Veþi vedea cã textul se deplaseazã în sus ºi în jos + corespunzãtor cu miºcarea mouse-ului. + + +* CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT +--------------------------- + +Dacã Emacs-ul înceteazã sã vã raspundã la comenzi, îl puteþi opri, +fãrã sã pierdeþi modificãrile fãcute pânã acum, tastând C-g. Puteþi +folosi C-g pentru a opri o comandã care dureazã prea mult. + +Puteþi de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument +numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriþi sã o continuaþi. + +>> Tastaþi C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi + tastaþi C-g. Tastaþi apoi C-f. Cursorul ar trebui sã se mute un + singur caracter, pentru cã aþi oprit introducerea argumentului + numeric cu C-g. + +Dacã aþi tastat un din greºealã, puteþi sã-l anulaþi cu un C-g. + + +* COMENZI DEZAFECTATE +--------------------- + +Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aºa fel încât +utilizatorii sã nu le poatã folosi din neatenþie. + +Dacã tastaþi una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afiºa un mesaj +spunând ce comandã aþi tastat ºi întrebându-vã dacã doriþi sã +continuaþi. + +Dacã într-adevãr doriþi sã încercaþi comanda respectivã, tastaþi +SPAÞIU. În mod normal, dacã nu doriþi sã executaþi comanda +dezafectatã, rãspundeþi cu "n". + +>> Tastaþi : (care este o comandã dezafectatã), apoi tastaþi n + ca rãspuns la întrebarea pusã de Emacs. + + +* FERESTRE +---------- + +Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afiºând propriul sãu +text. Vom explica mai târziu tehnicile de folosire a ferestrelor +multiple. Acum vrem sã explicãm cum sã închideþi ferestrele care ar +putea apare ca rezultat al afiºãrii unor documentaþii sau rezultate +specifice anumitor comenzi. Este simplu: + + C-x 1 o singurã fereastrã (adicã închide toate celelalte + ferestre). + +Asta înseamnã CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 mãreºte fereastra +care conþine cursorul pânã când ocupã întregul ecran. Toate celelalte +ferestre sunt distruse. + +>> Mutaþi cursorul la aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l. + +>> Tastaþi C-h k C-f. Observaþi cum aceastã fereastrã se micºoreazã, + în timp ce o nouã fereastrã apare, afiºând documentaþia comenzii + C-f. + +>> Tastaþi C-x 1 ºi observaþi cum noua fereastrã dispare. + + +* INTRODUCEREA ªI ªTERGEREA +--------------------------- + +Dacã vreþi sã introduceþi text, pur ºi simplu tastaþi textul dorit. +Caracterele pe care le puteþi vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt +interpretate de Emacs ca text ºi introduse imediat. Tastaþi +(tasta mai este etichetatã uneori) pentru a introduce un +caracter NEWLINE. + +Puteþi ºterge ultimul caracter pe care l-aþi introdus tastând +. este o tastã pe tastaturã etichetatã "Del" sau +"Delete". În unele cazuri tasta "Backspace" poate acþiona ca +, dar nu întotdeauna! + +Mai general, ºterge caracterul dinaintea poziþiei curente a +cursorului. + +>> Executaþi urmãtoarele operaþii acum - tastaþi câteva caractere, + apoi ºtergeþi-le tastând de câteva ori. Nu vã temeþi cã + veþi schimba acest fiºier; nu veþi altera versiunea principalã a + tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastrã personalã. + +Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentatã +pe o linie de ecran, linia de text este continuatã pe urmãtoarea linie +de pe ecran. Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta +indicã o linie care a fost continuatã. + +>> Introduceþi text pânã când depãºiþi cu câteva caractere marginea + din dreapta a ecranului. Veþi observa apariþia liniei de + continuare. + +>> Folosiþi -uri pentru a ºterge textul pânã când linia încape + din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va dispãrea. + +Puteþi ºterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. ªtergerea +unui NEWLINE dintre douã linii concateneaza cele douã linii. Dacã +linia rezultatã este prea lungã pentru a fi afiºatã pe ecran, va fi +afiºatã cu o linie de continuare. + +>> Mutaþi cursorul la începutul unei linii ºi tastaþi . + Aceasta concateneazã linia curentã cu cea precedentã. + +>> Tastaþi pentru a reintroduce caracterul NEWLINE ºters. + +Aºa cum vã reamintiþi, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un +argument numeric ce acþioneazã ca un contor de repetiþie; introducerea +caracterelor ascultã aceleaºi reguli. Un argument numeric dat unui +caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numãrul +specificat de ori. + +>> Încercaþi asta acum - tastaþi C-u 8 * pentru a introduce ********. + +Aþi învãþat acum metodele elementare de tastat ºi corectat erori în +Emacs. Puteþi de asemenea ºterge cuvinte sau linii. Acesta este un +sumar al operaþiilor de ºtergere. + + ºterge caracterul de dinaintea cursorului + C-d ºterge caracterul de dupã cursor + + M- ºterge cuvântul de dinaintea cursorului + M-d ºterge cuvântul de dupã cursor + + C-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul + liniei + M-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul + frazei + +De remarcat cã ºi C-d versus M- ºi M-d extind +paralela începutã de C-f ºi M-f ( nu este cu adevãrat un +caracter bazat pe CONTROL, dar nu o sã ne ocupãm de asta acum). C-k +ºi M-k sunt ca C-e ºi M-e, într-un fel, dacã facem o paralelã între +linii ºi fraze. + +Când ºtergeþi mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul +pãstreazã intern textul distrus în aºa fel încât îl puteþi restaura. +Termenul folosit de Emacs pentru operaþiunea de restaurare a textului +distrus este "yanking". Puteþi restaura textul distrus fie în acelaºi +loc, fie în alt loc în fiºier. Puteþi de asemenea restaura textul de +mai multe ori pentru a face mai multe copii. Comanda de restaurare +este C-y. + +Diferenþa dintre "distrugerea" ºi "ºtergerea" unei porþiuni din text +este aceea ca porþiunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp +ce porþiunile de text "ºterse", nu. În general, comenzile care +distrug porþiuni semnificative din text, pãstreazã intern textul +respectiv, în timp ce comenzile care ºterg doar un caracter, linii +goale sau spaþii, nu fac acest lucru. + +>> Mutaþi cursorul la începutul unei linii care nu este goalã. + Tastaþi apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivã. +>> Tastaþi C-k o a doua oarã. Veþi observa distrugerea caracterului + NEWLINE de la sfârºitul liniei. + +Dupã cum vedeþi, un singur C-k distruge conþinutul liniei, iar un al +doilea C-k distruge linia însãºi, facând toate celelalte linii sã se +mute în sus. C-k trateazã un argument numeric în mod special: +distruge numãrul specificat de linii ºi conþinutul lor. Aceastã +comportare nu este doar o simplã repetiþie. C-u 2 C-k distruge douã +linii ºi NEWLINE-urile de dupã ele; tastând C-k de douã ori nu +obþineþi acelaºi rezultat. + +Pentru a extrage ultimul text distrus ºi a-l plasa la poziþia curentã +a cursorului, tastaþi C-y. + +>> Tastaþi C-y pentru a restaura textul distrus anterior. + +Gânditi-vã la C-y ca ºi cum aþi recupera ceva ce v-a fost luat. +Observaþi cã dacã executaþi mai multe C-k-uri la rând, tot textul +distrus este stocat într-o singurã bucatã, în aºa fel încât un singur +C-y va restaura toate liniile. + +>> Tastaþi acum C-k de câteva ori. + +Acum încercaþi sã restauraþi textul distrus: + +>> Tastaþi C-y. Mutaþi apoi cursorul câteva linii mai jos ºi tastaþi + C-y din nou. Veþi vedea cum se copiazã porþiuni de text. + +Ce faceþi dacã aveþi porþiuni de text pe care vreþi sã le restauraþi, +dar între timp distrugeþi o altã porþiune de text? C-y va restaura +porþiunea de text care a fost distrusã cel mai recent. Cu toate +acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Puteþi sã-l +restauraþi folosind comanda M-y. Dupã ce aþi executat C-y pentru a +obþine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veþi înlocui textul +ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui. Tastând +M-y de mai multe ori puteþi obþine porþiuni de text distrus din ce în +ce mai vechi. Odatã ajunºi la textul care vã intereseazã, puteþi sã +continuaþi editarea fãrã sã mai faceþi nimic special, lasând textul +restaurat în poziþia în care se gãseºte. + +Dacã tastaþi M-y de suficient de multe ori, veþi ajunge în cele din +urmã la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând). + +>> Distrugeþi o linie, mutaþi-vã puþin în jurul ei, distrugeþi o altã + linie. Executaþi apoi C-y pentru a obþine înapoi cea de-a doua + linie distrusã. Executaþi apoi M-y ºi veþi constata cã este + înlocuitã de prima linie distrusã. Executaþi mai multe M-y-uri ºi + observaþi ce obþineþi. Continuaþi sã le executaþi pânã când a doua + linie apare din nou, etc. Dacã doriþi, puteþi încerca sã-i daþi + comenzii M-y argumente numerice pozitive ºi negative. + + +* ANULARE +--------- + +Dacã faceþi o schimbare în text, ºi apoi constataþi cã aþi greºit, +puteþi anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u. + +În mod normal, C-x u anuleazã schimbãrile fãcute de o comandã; dacã +repetaþi C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouã repetiþie anuleazã +încã o comandã. + +Existã însã douã excepþii: comenzile care nu schimbã textul nu sunt +luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul ºi +cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt +tratate în grupuri de maxim 20. (Motivaþia din spatele acestei +abordãri este aceea de a reduce numãrul de C-x u-uri pe care trebuie +sã le tastaþi pentru anularea inserãrilor de text). + +>> Distrugeþi linia aceasta cu C-k, apoi tastaþi C-x u; linia ar + trebui sã reaparã. + +C-_ este o altã comandã de anulare; funcþioneazã exact ca ºi C-x u, +dar este mai uºor de tastat de mai multe ori la rând. Dezavantajul +lui C-_ este cã pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat. +Din acest motiv existã C-x u. Pe unele terminale se poate sã tastaþi +C-_ tastând "/" în timp ce þineþi apãsatã tasta CONTROL. + +Un argument numeric la C-_ sau C-x u acþioneazã ca un contor de +repetiþie. + + +* FIªIERE +--------- + +Pentru a face permanente modificãrile din textul pe care îl editaþi, +trebuie sã-l stocaþi (salvaþi) într-un fiºier. Altminteri, +modificãrile se vor pierde în momentul pãrãsirii Emacs-ului. Puneþi +textul într-un fiºier "deschizând" (sau "vizitând") fiºierul. + +Deschiderea unui fiºier înseamnã cã puteþi vedea conþinutul fiºierului +în Emacs. Este ca ºi cum aþi edita chiar fiºierul, singura diferenþã +fiind aceea cã schimbãrile nu devin permanente pânã când nu îl +"salvaþi" ("save" în limba englezã). Se evitã astfel existenþa în +sistem a unor fiºiere incomplet modificate atunci când nu doriþi acest +lucru. Chiar ºi când salvaþi fiºierul, Emacs-ul pãstreazã fiºierul +iniþial (cu un nume schimbat) în aºa fel încât sã-l puteþi recupera în +cazul în care decideþi cã modificãrile efectuate au fost greºite. + +Aproape de marginea de jos a ecranului veþi observa o linie care +începe ºi se terminã cu minusuri, ºi conþine ºirul "--:-- TUTORIAL.ro" +sau ceva în genul acesta. Aceastã parte a ecranului aratã întotdeauna +numele fiºierului pe care îl vizitaþi. Acum vizitaþi fiºierul +"TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastrã de încercãri a +tutorialului în limba românã. Orice fiºier aþi edita, numele acelui +fiºier va apãrea în poziþia respectivã. + +Comenzile pentru gãsirea ºi salvarea fiºierelor sunt diferite de +celelalte comenzi pe care le-aþi învãþat, în sensul cã sunt compuse +din douã caractere. Amândouã încep cu caracterul C-x. Existã o +întreagã serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt +legate de fiºiere, buffere ºi alte lucruri înrudite. Aceste comenzi +sunt compuse din douã, trei sau patru caractere. + +Comenzii de deschidere a unui fiºier trebuie sã îi spuneþi numele +fiºierului dorit. Spunem despre comandã ca "citeºte un argument de la +terminal" (în acest caz, argumentul este numele fiºierului). Dupã ce +tastaþi comanda + + C-x C-f (deschide un fiºier) + +Emacs-ul vã va cere sã introduceþi numele fiºierului. Numele pe care +îl tastaþi apare pe ultima linie a ecranului. Aceastã linie se +numeste "minibuffer" când este folositã pentru acest tip de +introducere. Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite ºi +pentru editarea numelui fiºierului. + +În timp ce introduceþi numele fiºierului (sau orice alt tip de +introducere de date în minibuffer), puteþi anula comanda cu C-g. + +>> Tastaþi C-x C-f, apoi tastaþi C-g. Aceasta anuleazã minibuffer-ul, + ºi, de asemenea, anuleazã comanda C-x C-f care îl folosea. În + concluzie, nu veþi mai deschide nici un fiºier. + +Când aþi terminat de introdus numele fiºierului, tastaþi +pentru a-l încheia. Dupã aceasta, comanda C-x C-f începe sã lucreze +ºi deschide fiºierul pe care l-aþi ales. Minibuffer-ul dispare când +comanda C-x C-f se terminã. + +Dupã câteva momente, conþinutul fiºierului apare pe ecran ºi îl puteþi +edita. Când doriti sã faceþi schimbãrile permanente, tastaþi comanda + + C-x C-s (salveazã fiºierul) + +Aceasta copiazã textul din Emacs într-un fiºier. Prima oarã când +faceþi acest lucru, Emacs-ul redenumeºte fiºierul iniþial în aºa fel +încât sã nu se piardã. Noul nume este creat prin adãugarea +caracterului "~" la numele iniþial. + +Când operaþiunea de salvare este terminatã, Emacs-ul afiºeazã numele +fiºierului salvat. Se recomandã salvarea la intervale relativ mici, +pentru a nu pierde prea multã muncã în cazul unei eventuale blocãri a +sistemului. + +>> Tastaþi C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului. + Aceasta ar trebui sã afiºeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de + jos a ecranului. + +OBSERVAÞIE: În unele sisteme, tastarea comenzii C-x C-s va bloca +ecranul ºi nu veþi mai primi nici un de rãspuns din partea Emacs-ului. +Aceasta indicã faptul cã o facilitate a sistemului de operare numitã +"controlul fluxului" ("flow control" în limba englezã) intercepteazã +C-s, nelasându-l sã ajungã la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, +tastaþi C-q. Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã +"facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search" +din manualul Emacs-ului. + +Puteþi deschide un fiºier existent, pentru a-l vedea sau edita. +Puteþi de asemenea deschide un fiºier care nu existã. Aceasta este +modalitatea în care creaþi noi fiºiere cu Emacs-ul: deschideþi +fiºierul (care va fi gol iniþial), apoi începeþi sã introduceþi text +în el. Când îi veþi cere sã "salveze" fiºierul, Emacs-ul va crea +fiºierul cu textul pe care l-aþi introdus. De acum înainte puteþi +considera cã editaþi un fiºier existent. + + +* BUFFERE +--------- + +Dacã deschideþi un al doilea fiºier cu C-x C-f, primul va continua sã +existe în Emacs. Puteþi sã vã mutaþi înapoi la el deschizându-l din +nou cu C-x C-f. În acest fel puteþi avea un numãr destul de mare de +fiºiere deschise în Emacs. + +>> Creaþi un fiºier numit "foo" tastând C-x C-f foo . + Introduceþi un text oarecare, editaþi-l, apoi salvaþi "foo" tastând + C-x C-s. În cele din urmã, tastaþi C-x C-f TUTORIAL.ro + pentru a vã întoarce la tutorial. + +Emacs-ul stocheazã textul fiecãrui fiºier într-un obiect numit +"buffer". Deschiderea unui fiºier creeazã un nou buffer în Emacs. +Pentru a vedea o listã a bufferelor existente în Emacs, tastaþi + + C-x C-b (lista de buffere) + +>> Încercaþi C-x C-b acum. + +Observaþi cum fiecare buffer are un nume ºi, uneori, un nume de fiºier +corespunzãtor fiºierului al cãrui conþinut este menþinut în buffer-ul +respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fiºier. De exemplu, +buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fiºier asociat. Este +buffer-ul care conþine lista de buffere ºi a fost creat de comanda C-x +C-b. Orice text pe care îl vedeþi într-o fereastrã a Emacs-ului este +întotdeauna parte dintr-un buffer. + +>> Tastaþi C-x 1 pentru a scãpa de lista de buffere. + +Dacã faceþi schimbãri în textul unui fiºier, apoi deschideþi un alt +fiºier, primul fiºier nu este salvat. Schimbãrile efectuate rãmân în +Emacs, în buffer-ul asociat acelui fiºier. Crearea sau editarea +buffer-ului celui de-al doilea fiºier nu are nici un efect asupra +buffer-ului primului fiºier. Acest lucru este foarte util, dar +înseamnã cã aveþi nevoie de o modalitate convenabilã de a salva +buffer-ul primului fiºier. Ar fi obositor sã fie necesar sã vã mutaþi +înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest +motiv existã comanda: + + C-x s salveazã niºte buffere + +C-x s vã întreabã despre fiecare buffer care conþine modificãri (ºi +care nu a fost salvat) dacã doriþi sã-l salvaþi. + +>> Introduceþi o linie de text, apoi tastaþi C-x s. + Ar trebui sã vã întrebe dacã sã salveze buffer-ul TUTORIAL.ro. + Raspundeþi "da" la întrebare tastând "y". + + +* EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI +------------------------------- + +Existã mult mai multe comenzi Emacs decât combinaþii de taste bazate +pe CONTROL ºi META. Soluþia în Emacs este folosirea comenzilor +eXtinse. Acestea sunt de douã feluri: + + C-x eXtinde un caracter; urmatã de un caracter + M-x eXtinde un nume; urmatã de un nume lung + +Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar +decât comenzile despre care aþi învãþat pânã acum. Aþi vãzut deja +douã dintre ele: comanda de deschis fiºiere (C-x C-f) ºi comanda de +salvat fiºiere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de pãrãsit +Emacs-ul: C-x C-c. (Nu vã temeþi cã veþi pierde schimbãri fãcute în +fiºiere; înainte de a termina sesiunea curentã Emacs, C-x C-c vã va +întreba dacã doriþi sã salvaþi fiºierele modificate.) + +C-z este comanda cu care puteþi ieºi din Emacs *temporar* - astfel +încât sã puteþi sã vã întoarceþi la aceeaºi sesiune Emacs mai târziu. + +Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendã" Emacs-ul; asta înseamnã +cã, deºi vã veþi întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost +distrus. În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai +uzuale puteþi reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'. + +Pe sistemele care nu implementeazã mecanismele de suspendare, C-z +creeazã un subshell care ruleazã sub Emacs pentru a vã oferi +posibilitatea de a rula alte programe ºi de a vã întoarce la Emacs mai +târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevãrat din Emacs - comanda +`exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzualã de a vã +întoarce în Emacs. + +În general C-x C-c se foloseºte înainte de pãrãsirea sistemului. +Puteþi folosi aceastã comandã ºi pentru a ieºi din instanþe de Emacs +lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea +s-ar putea sã nu fie capabile sã foloseascã facilitaþile de suspendare +ale Emacs-ului. În mod normal însã, dacã nu sunteþi pe cale sã +pãrãsiþi sistemul, este mai bine sã suspendaþi Emacs-ul cu C-z decât +sã ieºiþi complet cu C-x C-c. + +Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x. Aceasta este lista celor +pe care le-aþi învãþat pânã acum: + + C-x C-f deschide un fiºier + C-x C-s salveazã fiºierul + C-x C-b listeazã bufferele + C-x C-c pãrãseºte Emacs-ul + C-x u anuleazã + +Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite ºi mai rar +sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri. Un exemplu +este comanda replace-string (înlocuieºte-ºir) care înlocuieºte global +toate apariþiile unui ºir de caractere cu alt ºir de caractere. Când +tastaþi M-x, Emacs-ul afiºeazã pe ultima linie de pe ecran "M-x" ºi +puteþi introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string". +Puteþi sã tastaþi doar "repl s" ºi Emacs-ul va completa numele. +Terminaþi comanda cu . + +Comanda replace-string necesitã douã argumente - ºirul ce va fi +înlocuit ºi ºirul înlocuitor. La sfârºitul introducerii fiecãrui +argument trebuie sã tastaþi . + +>> Mutaþi cursorul pe linia goalã care se gãseste douã linii mai jos. + Tastaþi apoi M-x repl smodificatalterat. + + Observaþi modul în care aceastã linie s-a modificat: aþi înlocuit + toate apariþiile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dupã + poziþia iniþialã a cursorului. + + +* SALVARE AUTOMATà +------------------ + +Dacã aþi facut schimbãri într-un fiºier, dar nu le-aþi salvat, aceste +schimbãri se pot pierde în cazul în care sistemul se blocheazã. +Pentru a vã proteja munca, Emacs-ul salveazã periodic un fiºier de +"autosalvare" pentru fiecare fiºier pe care îl editaþi. Acest fiºier +are un "#" la început ºi unul la sfârºit; de exemplu, dacã fiºierul +dumneavoastrã se numeste "hello.c", fiºierul de autosalvare +corespunzãtor se va numi "#hello.c#". Când salvaþi fiºierul în mod +normal, Emacs-ul ºterge fiºierul de autosalvare. + +În cazul unei cãderi a sistemului, puteþi sã vã recuperaþi fiºierul de +autosalvare deschizând fiºierul în mod normal (fiºierul pe care îl +editaþi, nu pe cel de autosalvare) ºi tastând dupã aceea M-x recover +file. Când vi se cere confirmarea, tastaþi yes pentru +a continua ºi a recupera fiºierul. + + +* ZONA DE ECOU +-------------- + +Dacã Emacs-ul observã cã tastaþi comenzile încet, vi le va arãta la +marginea de jos a ecranului într-o zona numitã "zona de ecou". Zona +de ecou conþine cea mai de jos linie a ecranului. + + +* LINIA DE MOD +-------------- + +Linia de deasupra zonei de ecou se numeºte "linia de mod" ("mode line" +în limba englezã). Linia de mod conþine ceva de genul: + +--**-Emacs: TUTORIAL (Fundamental)--L670--58%---------------- + +Aceastã linie prezintã informaþii utile despre starea Emacs-ului ºi +despre textul pe care îl editaþi. + +Stiþi deja ce înseamnã numele fiºierului - este fiºierul pe care l-aþi +deschis. -NN%-- indicã poziþia curentã a cursorului în text - NN la +sutã din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dacã începutul +fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea --Top-- în loc de +--00%--. Dacã sfârºitul fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea +--Bot-- (de la "bottom" în limba englezã). Dacã fiºierul este atât de +mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veþi vedea +--All--. + +Stelele de la începutul liniei de mod semnalizeazã existenþa unor +modificãri nesalvate în text. Imediat dupã deschiderea fiºierului, +porþiunea respectivã din linia de mod nu conþine nici o stea, doar +minusuri. + +Porþiunea dinãuntrul parantezelor vã spune modul de editare curent. +Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiþi chiar +acum. Este un exemplu de "mod major". + +Emacs-ul are multe moduri majore. Unele dintre ele sunt destinate +editãrii diferitelor limbaje ºi/sau tipuri de text, cum ar fi modul +Lisp, modul Text, etc. Numai un mod major poate fi activ la un moment +dat ºi numele sãu va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental" +acum. + +Fiecare mod major schimbã comportamentul unor comenzi. De exemplu +existã comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum +fiecare limbaj de programare are o idee diferitã despre felul cum ar +trebui sã arate un comentariu, fiecare mod major trebuie sã le +introducã într-un alt fel. Existã câte o comandã asociatã fiecãrui +mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major. De +exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul +"Fundamental". + +Dacã editaþi text în limba românã, cum ar fi de exemplu acest fiºier, +ar trebui probabil sã folosiþi modul Text. + +>> Tastaþi M-x text-mode. + +Nu vã temeti, nici una din comenzile pe care le-aþi învãþat pânã acum +nu schimbã Emacs-ul prea mult. Puteþi observa acum cã M-f ºi M-b +trateazã apostrofurile ca parte din cuvinte. Înainte, în modul +Fundamental, M-f ºi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de +cuvinte. + +Modurile majore opereazã schimbãri subtile, ca cea descrisã mai sus. +Majoritatea comenzilor executã aceeaºi operaþie în fiecare mod major, +dar funcþioneazã puþin diferit. + +Pentru a vedea documentaþia referitoare la modul major curent, tastaþi +C-h m. + +>> Folosiþi C-u C-v o datã sau de mai multe ori pentru a aduce aceastã + linie aproape de începutul ecranului. Tastaþi C-h m ca sã aflaþi + diferenþele dintre modul Text ºi modul Fundamental. Tastaþi C-x 1 + pentru a ºterge documentaþia de pe ecran. + +Modurile majore se numesc "majore" pentru cã existã ºi moduri minore. +Modurile minore sunt ajustãri minore ale modurilor majore. Fiecare +mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de +celelalte moduri minore ºi independent de modul major curent. Puteþi +sã nu folosiþi nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaþie de +moduri minore. + +Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaþi text, +este modul "Auto Fill". Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge +automat liniile la spaþiul dintre cuvinte de fiecare datã când +introducând text creaþi o linie care este prea lungã. + +Puteþi activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode. +Când acest mod este activat, îl puteþi dezactiva executând aceeaºi +comandã. Dacã modul este dezactivat, aceastã comandã îl activeazã, +când este activat, comanda îl dezactiveazã. Se spune cã aceastã +comandã inverseazã modul. + +>> Tastaþi M-x auto-fill-mode acum. Introduceþi apoi o linie + conþinând "asdf " de mai multe ori, pânã când linia se sparge în + douã. Trebuie sã puneþi spaþii între cuvinte pentru cã Auto Fill + sparge linia numai la spaþii. + +Marginea este stabilitã în mod normal la 70 de caractere, dar puteþi +schimba aceastã valoare cu comanda C-x f. Introduceþi valoarea doritã +ca argument numeric pentru C-x f. + +>> Tastaþi C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f). + Introduceþi apoi un text oarecare ºi observaþi cum Emacs-ul umple + linii de maximum 20 de caractere. Restauraþi marginea la 70 de + caractere folosind din nou C-x f. + +Dacã faceþi schimbãri în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu +rearanjeazã paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie sã tastaþi +M-q (META-q) cu cursorul poziþionat înãuntrul paragrafului. + +>> Mutaþi cursorul în paragraful precedent ºi tastaþi M-q. + + +* CÃUTARE +--------- + +Emacs-ul poate cautã ºiruri (grupuri continue de caractere sau +cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faþã de poziþia curentã a cursorului +în text). Cãutarea unui ºir este o operaþie ce mutã cursorul; +cursorul este mutat în poziþia corespunzãtoare urmãtoarei apariþii a +ºirului în text. + +Cãutarea este diferitã în Emacs faþã de majoritatea editoarelor, +deoarece este "incrementalã". Asta înseamnã cã execuþia operaþiunii +de cãutare se face în timp ce tastaþi ºirul de cãutat. + +Comanda ce iniþiazã cãutarea este C-s pentru cãutare înainte ºi C-r +pentru cãutare înapoi. AªTEPTAÞI! Nu le încercaþi acum. + +Când tastaþi C-s veþi remarca faptul cã ºirul "I-search" apare ca +prompt în zona de ecou. Aceasta vã spune cã Emacs-ul este în modul de +cãutare incrementalã, aºteptând ca dumneavoastrã sã introduceþi ºirul +pe care doriþi sã-l cãutaþi. Cãutarea poate fi terminatã cu . + +>> Tastaþi acum C-s pentru a porni o cãutare. ÎNCET, câte o singurã + literã la un moment dat, tastaþi cuvântul "cursor", fãcând o pauzã + dupã fiecare caracter tastat ca sã observaþi ce se întamplã cu + cursorul. Acum aþi terminat de cãutat prima apariþie a cuvântului + "cursor". +>> Tastaþi C-s din nou, pentru a cãuta urmãtoarea apariþie a + cuvântului "cursor". +>> Tastaþi acum de patru ori ºi observaþi miºcarea + cursorului. +>> Tastaþi pentru a termina cãutarea. + +Aþi observat ce s-a întamplat? În timpul unei cãutãri incrementale +Emacs-ul încearcã sã se poziþioneze pe prima apariþie a ºirului pe +care l-aþi introdus pânã în momentul respectiv. Dacã vreþi sã vã +poziþionaþi pe urmãtoarea apariþie a cuvântului "cursor", nu trebuie +decât sã tastaþi C-s încã o datã. Dacã nu mai existã o altã apariþie, +Emacs-ul va emite un sunet ºi vã va anunþa cã operaþiunea de cãutare a +eºuat ("failed" în limba englezã). C-g este o altã metodã de a +termina cãutarea. + +OBSERVAÞIE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul ºi nu veþi mai +primi nici un rãspuns de la Emacs. Aceasta indicã faptul cã o +"facilitate" a sistemului de operare numitã "controlul fluxului" +("flow control" în limba englezã) intercepteazã caracterul C-s ºi +acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, apãsaþi +C-q. Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã +"facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search" +din manualul Emacs-ului. + +Dacã sunteþi în mijlocul unei cãutãri incrementale ºi tastaþi +, veþi observa cã ultimul caracter în cãutarea incrementalã +este ºters ºi cãutarea se întoarce la poziþia anterioarã. De exemplu, +sã presupunem cã aþi tastat "c", pentru a cãuta prima apariþie a lui +"c". Dacã tastaþi "u", cursorul se va muta la prima apariþie a lui +"cu". Tastaþi acum . Aceasta va ºterge "u"-ul din ºirul de +cãutare ºi cursorul se va muta înapoi la prima apariþie a lui "c". + +Cãutarea incrementalã poate fi terminatã prin tastarea unui caracter +bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepþii - caracterele care sunt +specifice cãutãrii, cum ar fi C-s ºi C-r). + +C-s începe o cãutare care inspecteazã textul de DUPà poziþia curentã a +cursorului. Dacã doriþi sã cãutaþi în textul dinaintea poziþiei +curente a cursorului, folosiþi C-r. Toatã discuþia referitoare la C-s +se aplicã ºi comenzii C-r, cu menþiunea cã direcþia de cãutare este +inversã. + + +* FERESTRE MULTIPLE +------------------- + +Una dintre facilitãþile importante ale Emacs-ului este aceea de a +afiºa pe ecran mai multe ferestre simultan. + +>> Mutaþi cursorul pe aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l. + +>> Tastaþi acum C-x 2 pentru a împãrþi ecranul în douã ferestre. + Amândouã ferestrele vor afiºa acest tutorial. Cursorul va rãmane + în fereastra din partea de sus a ecranului. + +>> Tastaþi C-M-v pentru a miºca textul din fereastra de jos. + (Dacã nu aveþi o tastã META, tastaþi ESC C-v.) + +>> Tastaþi C-x o ("o" de la "other" - "cealaltã" în limba + englezã) pentru a muta cursorul în fereastra de jos. + +>> Tastaþi C-v ºi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul. + Continuaþi sã citiþi aceste instrucþiuni în fereastra de sus. + +>> Tastaþi C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de + sus. Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior. + +Puteþi continua sã folosiþi C-x o pentru a vã muta între ferestre. +Fiecare fereastrã are propria ei poziþie a cursorului, dar numai o +fereastrã aratã cursorul la un moment dat. Toate operaþiile normale +de editare au efect în fereastra în care se gãseºte cursorul - +fereastra respectivã se numeºte "fereastra selectatã". + +Comanda C-M-v este foarte utilã când editaþi text într-o fereastrã ºi +folosiþi cealaltã fereastrã pentru a citi documentaþii. Puteþi þine +întotdeauna cursorul în fereastra în care editaþi, în timp ce avansaþi +textul din cealaltã fereastrã cu C-M-v. + +C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dacã aveþi o tastã +META, puteþi tasta C-M-v þinând apãsate ºi CONTROL ºi META când tastaþi +v. Nu conteazã care dintre CONTROL sau META este apãsatã mai întâi, +pentru cã amândouã acþioneazã prin modificarea caracterului pe care îl +tastaþi. + +Dacã nu aveþi o tastã META ºi folosiþi ESC în loc, ordinea este +importantã: trebuie sã tastaþi ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v +nu va funcþiona, din cauza faptului cã ESC este un caracter de sine +stãtãtor, nu un modificator. + +>> Tastaþi C-x 1 (în fereastra de sus) ca sã renunþaþi la fereastra + de jos. + +(Dacã aþi tastat C-x 1 în fereastra de jos, aceastã comandã va închide +fereastra de sus. Gândiþi-vã la ea aºa "Pãstreazã doar o fereastrã - +cea în care sunt acum.") + +Nu este nevoie sã afisaþi acelaºi buffer în ambele ferestre. Dacã +folosiþi C-x C-f pentru a deschide un fiºier într-o fereastrã, +cealaltã fereastrã nu se schimbã. Puteþi deschide un fiºier diferit +în fiecare fereastrã. + +O altã modalitate de a folosi douã ferestre ca sã afiºaþi lucruri +diferite: + +>> Tastaþi C-x 4 C-f apoi numele unui fiºier. Terminaþi comanda + cu Observaþi cã fiºierul specificat apare în fereastra de + jos. Cursorul la fel. + +>> Tastaþi C-x o pentru a vã muta în fereastra de sus, apoi tastaþi + C-x 1 pentru a ºterge fereastra de jos. + + +* NIVELURI DE EDITARE RECURSIVà +------------------------------- + +Uneori veþi intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare +recursivã". Acesta este indicat de prezenþa unor paranteze drepte în +linia de mod în jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea +sã vedeþi [(Fundamental)] în loc de (Fundamental). + +Pentru a ieºi din nivelul de editare recursivã, tastaþi ESC ESC ESC. +Aceasta este o comandã de ieºire de uz general. O puteþi folosi ºi ca +sã ieºiþi din minibuffer sau ca sã eliminaþi ferestrele în plus. + +>> Tastaþi M-x pentru a intra în minibuffer; tastaþi apoi ESC ESC ESC + ca sã ieºiþi. + +Nu puteþi folosi C-g pentru a ieºi dintr-un nivel de editare recursivã +deoarece comanda C-g este folositã pentru a anula comenzi ºi argumente +înãuntrul unui nivel de editare recursivã. + + +* CUM PUTEÞI OBÞINE MAI MULTE INFORMAÞII +---------------------------------------- + +În acest tutorial am încercat sã furnizãm suficiente informaþii pentru +a face primii paºi în Emacs. Existã atât de multe comenzi în Emacs +încât ar fi imposibil sã le explicãm pe toate aici. S-ar putea însã +sã doriþi sã învaþaþi mai multe despre Emacs, deoarece oferã foarte +multe facilitaþi interesante. Existã comenzi pentru a citi +documentaþia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajutãtoare +sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit ºi "caracterul de ajutor". + +Pentru a folosi aceste facilitãþi de ajutor, tastaþi caracterul C-h, +apoi un caracter ce specificã tipul de ajutor de care aveþi nevoie. +În cazul în care sunteþi nelãmurit, tastaþi C-h ? ºi Emacs-ul vã va +spune ce fel de ajutor vã poate oferi. Dacã aþi tastat C-h ºi vã +rãzgândiþi (nu mai doriþi ajutor) puteþi tasta C-g pentru a anula +comanda. + +(Anumite site-uri remapeazã caracterul C-h. Nu ar trebui sã facã asta +orbeºte pentru toþi utilizatorii - aveþi motiv sã vã plângeþi +administratorului de sistem. Între timp, dacã C-h nu afiºeazã un +mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaþi M-x +help în loc.) + +Comanda elementarã de ajutor este C-h c. Tastaþi C-h, apoi caracterul +c ºi o comandã alcãtuitã dintr-un caracter sau secvenþã de caractere +ºi Emacs-ul va afiºa o scurtã descriere a comenzii. + +>> Tastaþi C-h c C-p. + +Mesajul ar trebui sã fie ceva de genul + + C-p runs the command previous-line + +Aceasta vã spune "numele funcþiei". Numele de funcþii sunt folosite +în principal pentru a adapta ºi extinde Emacs-ul, dar, cum numele +funcþiilor sunt alese în aºa fel încât sã indice actiunea comenzii +respective, ele pot servi ca o documentaþie foarte scurtã, suficientã +ca sã vã aminteascã de comenzi pe care le-aþi învãþat deja. + +Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) ºi (dacã +nu aveþi o tasta META, EDIT sau ALT) v sunt de asemenea permise +dupã C-h c. + +Pentru a obþine mai multe informaþii despre o comandã, folosiþi C-h k +în loc de C-h c. + +>> Tastaþi C-h k C-p. + +Aceastã comandã afiºeazã documentaþia ºi numele funcþiei într-o +fereastrã separatã. Când terminaþi de citit, tastaþi q pentru a +o elimina. Nu trebuie sã faceþi acest lucru imediat. Puteþi edita +o vreme, citind textul din fereastra de ajutor. + +Câteva comenzi C-h utile: + + C-h f descrie o funcþie al cãrei nume trebuie sã-l + introduceþi + +>> Încercaþi sã tastaþi C-h f previous-line. + Aceasta afiºeazã toatã informaþia pe care o are Emacs-ul despre + funcþia ce implementeazã comanda C-p. + + C-h a Command Apropos. Tastaþi un cuvânt cheie ºi Emacs-ul va + lista toate funcþiile ºi variabilele ale cãror nume + conþin acel cuvânt cheie. La stânga comenzilor care + pot fi invocate cu M-x va fi afiºatã o steluþã. + Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o + secvenþã de unul sau douã caractere ce executã aceeaºi + comandã. + +>> Tastaþi C-h a fiºier. + +Aceasta afiºeazã într-o altã ferastrã o listã a tuturor comenzilor M-x +al cãror nume conþine "fiºier". Veþi vedea caractere-comandã de genul +C-x C-f listate lângã comanda nume corespunzãtoare (find-file). + +>> Tastaþi C-M-v ca sã deplasaþi conþinutul ferestrei de ajutor. + Faceþi acest lucru de câteva ori. + +>> Tastaþi C-x 1 pentu a ºterge fereastra de ajutor. + + +* CONCLUZII +----------- + +Þineþi minte, pentru a ieºi permanent din Emacs, folosiþi C-x C-c. +Pentru a ieºi temporar într-un shell (în aºa fel încât sã vã puteþi +întoarce la Emacs mai târziu) folosiþi C-z. + +Acest tutorial a fost organizat în aºa fel încât sã fie pe înþelesul +noilor utilizatori - nu vã sfiiþi sã vã plângeþi autorilor dacã gasiþi +ceva neclar! + + +COPIERE +------- + +Acest tutorial este rezultatul prelucrãrii unei serii lungi de +tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft +pentru versiunea iniþialã de Emacs. + +Cu scopul evitãrii oricãror confuzii datorate traducerii, las în +continuare noþita de copyright originalã în limba englezã. + +This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and +comes with permission to distribute copies on certain conditions: + +Copyright (C) 1998, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, + 2006, 2007 Free Software Foundation, Inc. + + Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies + of this document as received, in any medium, provided that the + copyright notice and permission notice are preserved, + and that the distributor grants the recipient permission + for further redistribution as permitted by this notice. + + Permission is granted to distribute modified versions + of this document, or of portions of it, + under the above conditions, provided also that they + carry prominent notices stating who last altered them. + +Condiþiile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaºi +spirit. Citiþi fiºierul COPYING ºi apoi distribuiþi prietenilor copii +ale Emacs-ului. Contribuiþi la eliminarea obstrucþionismului software +folosind, scriind ºi distribuind free software! + +;;; Local Variables: +;;; coding: iso-latin-2 +;;; End: + +;;; arch-tag: dcf252cf-bd67-4f8d-a440-1ec4b8dbfd70 -- 2.30.2